| |
Conducte de aductiune a apei:
Primele lucrari de alimentare cu apa a orasului Iasi se pare ca au
fost realizate in timpul domniei lui Vasile Lupu. Urmatoarea relatare
din revista "Albina" (1837), arata existenta unor lucrari de
alimentare cu apa a orasului: "Revarsarea raurilor au adus si mai
multe daune prin sesuri iar aice in Esi de puterea puhoaielor s-au surpat
punte de piatra apaducatoare a lui Vasile Voda ce era zidita peste rapa
numita a Privighetoaiei". (aceasta rapa se suprapune aproximativ
traseului actualelor strazi Saulescu - in amonte - si Closca - in aval
).
Este posibil ca, si inainte de Vasile Lupu, sa fi existat domnitori
interesati de aducerea apei in oras. In articolul "Apa la Iasi",
publicat in ziarul "Opinia"(1907), Gheorghe Ghibanescu scria: "Cel
dintaiu voievod care a inzestrat Iasii cu cladiri temeinice a fost Stefan
Tomsa voda la pragul secolului al XVII-lea; el a trebuit sa se gandeasca
ca odata cu zidirea in piatra a Curtii Domnesti in locul curtii de lemn
a lui Aron voda, sa aduca apa pe olane de lut culeasa de prin izvoarele
ce stateau ascunse in coastele dealului pe care apoi s-a intins Sararia
zisa in vechimi Muntenimea."
Cercetarile arheologice efectuate in vechea vatra a orasului au permis
identificarea in mai multe puncte a unor conducte de apa care, prin sistemul
de constructie si forma olanelor, dateaza din secolul al XVII-lea si
chiar al XVI-lea. Astfel de lucrari s-au descoperit in zona blocului
UJCM, de pe strada Stefan cel Mare si Sfant nr. 35, in zona Curtii Domnesti
(Palatul Culturii), in perimetrul de fundare a noului Tribunal Judetean,
in vecinatatea Catedralei Mitropolitane si in zona monumentelor medievale
de la Sf. Sava.
Cercetarile realizate intre anii 1956 si 1960 au permis identificarea
unor conducte din olane din sec. al XVI-lea in zona blocului UJCM de
pe strada Stefan cel Mare si Sfant. Conductele descoperite au forma unui
pentagon regulat (in sectiune), fiind protejate pe toate laturile cu
pietre de rau de dimensiuni mijlocii, prinse cu mortar cu var hidraulic.
Olanele au fost arse la rosu si au la suprafata cercuri de lut pentru
o mai buna soliditate. Conductele de apa de pe strada Stefan cel Mare
nr.35 sunt, de asemenea, construite din olane rosii.
Sapaturile arheologice efectuate in cursul anului 1960, in zona Curtii
Domnesti, in perimetrul de amenajare a Teatrului de Vara, fac dovada
existentei unui sistem de aductiune a apei pe conducte de olane din secolul
al XVII-lea, care apoi se dezvolta in secolul al XVIII-lea. Olanele de
diferite tipuri aflate aici se deosebesc intre ele prin constructia si
sistemul lor de protectie. Astfel, cele mai vechi si anume acelea din
secolul al XVII-lea sunt protejate cu pietre asezate in triunghi. In
etapa urmatoare, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, pietrele sunt inlocuite
cu caramizi asezate de asemenea in triunghi. In ambele cazuri, vestigiile
erau acoperite cu mortar.
Cu ocazia sapaturilor efectuate in zona fundarii noului Tribunal Judetean,
s-a descoperit o conducta de aductiune din lemn.
Intre anii 1832 si 1864, Regulamentul Organic al Principatului Moldovei
prevedea inlocuirea olanelor cu tevi de fier. In aceasta perioada incep
lucrarile pentru realizarea canalizarii orasului Iasi. Absenta canalelor
de scurgere a determinat deteriorarea lemnului folosit pentru "podirea" strazilor
Iasilor. Inginerul austriac Rasek prevedea construirea unui canal boltit
pentru colectarea apelor pluviale si a celor provenite de la cismele.
Inginerul Mihailik de Hodocin a avut un rol important in ameliorarea
situatiei apelor din Iasi. De la el s-au pastrat doua planuri de alimentare
cu apa din sursa Aroneanu - Ciric - Sapte Oameni. Apa era adusa prin
tevi de fonta de la izvoare pana la Casa Apelor de la turnul Goliei.
In 1873 primarul C. Cristodulo-Cerchez a comandat la Glasgow "200
t teava de spija trebuitoare la prefacerea conductului general Ciric
- Iasi". Un an mai tarziu au fost executate lucrari de amploare
pentru captarea unor noi izvoare din dealul Ciric si inlocuirea conductei
de aductiune de la hidrometrul Ciric la cel din zona cimitirului Eternitate.
|
