In anul 1886 Moritz Wachtel si Dinescu au inaintat Primariei o cerere in care  solicitau Infiintarea unei fabrici de franghie si tesaturi la Loga vita (Copou). Exista deja atelierul lui Dinescu, iar cu capitalul lui Watchtel s-au deschis noi sectii (printre care setia de sforarie mica). Moritz Wachtel are meritul de a fi pus bazele unei noi industrii fiind  promotorul culturii nationale de canepa. Prin cultivarea canepii din tara noastra se producea aproape tot materialul necesar industriilor de franghii, sfoara si odgoane. In anul 1893 se fabricau sfoara si odgoane, in 1896 se adauga impletituri de canepa. Numarul lucratorilor varia in functie de comenzile pe care le aveau. In anul 1886 existau 10 muncitori iar zece ani mai tarziu numarul lor ajunge la 100. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea patrunde capitalul strain, in special cel italian. In anul 1903, Tribunalul din Iasi consemneaza Societatea in Comandita a Fabricii de Textile Iassy-Galatz[1], Wachtel, Vignoli & Co, cu capital italian. Intr-o consemnare din anul 1904, Societatea Comandita a Fibrelor Textile Iasi-Galati, Wachtel-Vignali & Co. solicita certificat ca produc franghii, sfori, odgoane, fitiluri, sireturi, gaitane pentru Ministerul de Razboi[2]. In anul 1905 aceasta se transforma In societate anonima cu numele Societatea Anonima Romano-Italiana a Industriilor Textile. Fabrica se modernizeaza si se introduce prima filatura de canepa din tara.

In anul 1927 se introduce o  centrala electrica cu doua motoare Diesel, se instaleaza incalzirea centrala si se termina electrificarea fabricii. Fabrica cunoaste o dezvoltare continua, marindu-se numarul sectiilor si imbunatatindu-se calitatea produselor. Se ofera facilitati sociale prin construirea unei cantine, gradinita pentru copiii muncitorilor, dispensar medical, bai cu aburi prin intermediul Fundatiei Moritz Wachtel. Ortansa Damaceanu, fosta angajata la gradinita fundatiei spunea despre Moritz Wachtel: A vrut sa puna la dispozitia muncitorilor atat un camin in care sa stea, un loc in care sa isi poata lasa copiii in timpul cat ei munceau si un dispensar. Asa a facut fundatia. Erau sectii pentru sugari, gradinita, scoala, dar se faceau si cursuri de alfabetizare pentru unii dintre munitori. Wachtel  n-a vrut sa aiba In fabrica sa nici un muncitor care sa nu aiba macar patru clase primare. Asa ca, dupa serviciu, oamenii care nu facusera scoala veneau la fundatie unde erau inscrisi la cursuri [3].

In anul 1927 gasim o consemnare potrivit careia Moritz Wachtel, proprietarul Tesaturii Iasi, solicita preturi[4]. Primul razboi mondial a adus Intreprinderii greutati in desfacerea produselor, astfel incat, in 1937, s-a infiintat la Bucuresti un birou in vederea stabilirii unui contact mai bun cu clientii din capitala, Transilvania si restul tarii[5].

Masinile din dotarea fabricii sunt In cea mai mare parte produse de firma James Mackie & Sons Ltd, Belfast, Irlanda, renumita si astazi pentru produsele sale din domeniul industriei textile[6].

Cel de-al doilea razboi mondial a impus o scadere mare a productiei in urma careia Intreprinderea a lichidat tot personalul In 1944, reluandu-si activitatea in 1945. In anul 1944 fabrica a fost demontata si trimisa In Arad. Dupa razboi utilajele au fost readuse si montate in trei sectii: filatura, tesatoria si sfori. La 11 iunie 1948 are loc actul de nationalizare. Textila SA continua activitatea vechii firme cu acelasi nume, infintata in anul 1886.

Pana in anul 1989, dotarea tehnica a fabricii s-a imbunatatit si a crescut numarul de salariati. In aceasta perioada s-au realizat investitii ce au dus la cresterea productivitatii si implicit a productiei. In 1984 s-a pus In functiune o statie pentru producerea de covoare. Dupa 1989, productia fizica a fabricii a scazut la fire la 64%, pentru tesaturi la 72%, pentru saci la 70% iar pentru sfori la 62%, reduceri datorate modificarii regimului de lucru, schimbarii naturii materiei prime si cerintelor pietei [7]. Determinant pentru aceste schimbari este faptul ca Incepe perioada de tranzitie la economia de piata; aceasta presupune noi reguli pentru agentii economici ce supravietuiesc pe piata daca fac fata concurentei. Din al doilea semestru al anului 1990 s-a trecut la saptamana de lucru de 5 zile, fapt ce a influentat productia fizica totala a Intreprinderii. Din 1993 a Inceput redresarea productiei fizice si Incetarea dependentei societatii de livrarile de fire de la filaturile din sector. Anul 1995 a marcat un nou eveniment In evolutia de peste 100 de ani a Intreprinderii: efectuarea primului import de iuta din Bangladesh, care a creat conditii ca pentru o perioada mai mare de timp sa fie achizitionata materia prima, si astfel, una dintre preocuparile majore a fost eliminata.

In anul 1995 a avut loc privatizarea unitatii prin metoda MEBO, rezultatul acesteia constand In schimbarea atitudinii asociatilor fata de munca si fata de bunurile care le apartin.

Bibliografie:

[1] DOSARUL NR. 41-1903: Acte de societati comerciale

[2] DOSARUL NR. 47-1904: Certificate

[3] Andreea Siminchise, Centenarii Romaniei, Jurnalul National, 27.03.2007.

[4] DOSARUL NR. 155-1927: Certificari de preturi

[5] Gheorghe Voinea, Analiza si Proiectarea Fluxurilor Financiar-Monetare ale Intreprinderii SC Textila SA

[6] Adrian Puisoru, Textila SA, Al  IV-lea Atelier de Arheologie Industriala, Baia Mare, 2006.

[7]Gheorghe Voinea, Analiza si Proiectarea Fluxurilor Financiar-Monetare ale Intreprinderii SC Textila SA