| |
Cismele:
In timpul domniei lui Stefan Tomsa este atestata, de catre cronicarul
Miron Costin, existenta fantanii lui Pacurar, dar notiunea de fantana
putea insemna pana la sfarsitul secolului al XVII-lea nu numai "puturi" ci
si instalatii mai perfectionate de distributie a apei denumite, prin
termeni de origine turca, "cismea" sau "hazna". Din
acest motiv, este posibil ca fantana lui Pacurar sa fie identica cu "cismeaua
Pacurarilor" care a dat, mai tarziu, si numele unei strazi in acest
cartier al orasului Iasi.
In anul 1639, cismeaua lui Butuc era cea care aproviziona cu apa feredeul
turcesc. Aceasta cismea era situata la capatul dinspre Pacurari a actualei
strazi Fatu.
Dupa N. Bogdan, care indica drept sursa a informatiei un hrisov din
anul 1678, la inceputul secolului al XVII-lea, Iasii erau alimentati
cu apa din izvoarele de pe podisul Galatii si din cismeaua lui Butuc.
Cateva marturii scrise confirma executia unor lucrari de alimentare
cu apa in Iasi in anul 1677 in timpul domniei lui Antonie Ruset voievod.
Cronicarul N. Costin arata ca: "Antonie Ruset voda a reparat biserica
Sf. Neculai Domnesc si cu aceasta ocazie a facut cismea, adica o fantana
in zidul bisericii despre partea cea mare a Curtii Domnesti, aducand
apa pe oluri de departe la care a fost ispravnic Abaza clucerul."
Inginerul Mihailik de Hodocin a realizat o cismea de fier forjat care
poate fi admirata si astazi in fata catedralei mitropolitane. Realizata
in stil gotic in timpurile lui Grigore Ghica voda si turnata intr-o fabrica
din Moravia, cismeaua reprezinta o imbinare armonioasa intre tehnica
si arta. O descriere contemporana ne relateaza ca "monumentul ce
se inalta pe piata Mitropoliei este lucrat in stil gotic din fier varsat
bronzuit si in parte inaurit. El este asezat pe un strat de marmura alba
cu trei trepte si masoara de la pamant pana in varf 24 palme (6,6 m)
si trage 3.328 oca (4.234 kg). Sub stema tarii se afla inscrise in limba
romana si cea latina : "Indemanarii publice consfintit Grigore Alexandru
Ghica - domnul Tarii Moldovei 1851".
Spirala gotica a colonadei acestei cismele comparabila cu renumita
Schöne-Brunen din Nürenberg, aduce o nota aparte in arta ieseana a monumentelor
apelor.
In urma amenajarilor efectuate in aceasta perioada, Casa Apelor de
langa Turnul Goliei si cismeaua de la baza acestuia capata aspectul lor
actual. Cismeaua Goliei asa cum se prezinta ea in zilele noastre este
frumos ornata cu muluri in baroc turcesc care acopera tot spatiul disponibil
al soclului; gura de apa se afla in centrul unui bogat medalion subliniat
de un chenar ce il separa, de o parte si de cealalta a doi pilastri canelati,
care sustin, prin intermediul unei console bine reliefate, o tablie deasupra
careia se detaseaza, intr-un oval, stema Moldovei.
Deosebita de cismelele de la Sf. Spiridon si Golia, dar tot de inspiratie
orientala, este si gratioasa capela, care exista si astazi, a cismelei
din incinta bisericii Barboi, construita, probabil, in acele timpuri.
De altfel, in Orient se face distinctie intre instalatiile de perete
pentru distribuirea apei (Golia, Sf. Spiridon), cunoscute sub denumirea
de cismele, si cele terminale, protejate printr-un pavilion mai mult
sau mai putin ornamentat (Barboi), numite "sybile".
|
